Despre noi Contact

Informatii utile

              MASURI DE PREVENIRE A CONDENSULUI - Fenomenul de condensare este un fenomen natural si consta in trecerea unei substante din stare de vapori in stare lichida. Acest fenomen este dependent de temperatura si de volumul incintei, efectele lui fiind vizibile pe suprafetele care au o temperatura mai mica decat temperatura aerului din incinta. Diferenta dintre temperatura suprafetelor reci, care conduce la fenomenul de condensare, si temperatura aerului din incinta este dependenta de cantitatea de vapori apa din incinta, adica de umiditatea relativa. Astfel, cu cat umiditatea este mai mare cu atat aceasta diferenta de temperatura este mai mica. De exemplu, la o temperatura de 20oC a aerului din camera, temperatura unei suprafete pe care va apare condens va fi de 9.3oC pentru o umiditate relativa de 50%, 13.2oC pentru o umiditate de 65% respectiv de 18.2oC pentru o umiditate de 90%. Se poate constata ca in cazul unei umiditati relative de 90% aparitia condensului este aproape inevitabila, pe orice obiect cu o temperatura de cel mult 18.2oC fiind vizibil condensul! Temperatura suprafetei reci la care apare fenomenul de condens este adesea denumita temperatura punctului de roua.

       Un lucru deosebit de important de precizat este acela ca, in cazul unei incinte complet inchise si in care se afla o sursa de vapori, umiditatea aerului creste continuu pana la saturatie (umiditate relativa de 100%). Prin urmare va exista, pentru o anumita valoare a umiditatii relative, un obiect care sa aiba temperatura cel mult egala cu temperatura punctului de roua si astfel, pe acest obiect se va putea observa fenomenul de condens.

       Care sunt insa sursele de vapori? In primul rand trebuie spus ca prezenta vaporilor de apa din aer este datorata in principal activitatii umane. Omul, prin propria respiratie, elimina zilnic 1-2 litri de apa. De asemenea, gatitul, spalatul si alte asemenea activitati sunt generatoare de vapori de apa in aerul din casa. In afara de activitatea umana, exista si alte surse de vapori: plantele naturale din incaperi, animalele tinute in casa, reparatiile la zidarie - tencuieli, zugraveli, etc. (de exemplu, in cazul unei reparatii la zidarie apa din compozitia mortarului va fi eliminata complet in 6 luni) -, prezenta egrasiei pe pereti etc.

       In exploatarea ferestrelor vechi, realizate prin metode clasice, fenomenul de condens pe sticla ferestrei era mult mai rar intalnit. Acest lucru se explica prin faptul ca se realiza o ventilare involuntara a incintei prin spatiile ramase intre elementele de tamplarie in urma careia in incinta patrundea aer rece si uscat si era evacuat aerul mai cald si umed. In acest mod avea loc o reducere a umiditatii relative din incinta si, odata cu ea, pericolul de a se produce condens era mult diminuat. Odata cu scaderea umiditatii relative insa, aceasta ventilare involuntara conducea si la o pierdere a unei cantitati considerabile de caldura fapt ce implica costuri ridicate pentru producerea energiei termice si pentru pastrarea unei temperaturi constante in casa.

       Ferestrele moderne, adesea executate din profile de aluminiu sau PVC, etanseizeaza foarte bine si astfel nu mai are loc acel fenomen de ventilare involuntara. Din acest motiv se realizeaza o economie substantiala de energie prin eliminarea pierderilor. Dar, datorita acestei etanseitati, umiditatea relativa creste si tinde sa atinga punctul de saturatie. Prin urmare, asa cum s-a aratat anterior, la o anumita valoare a acesteia va apare condens pe un obiect care va avea o temperatura cel mult egala cu temperatura punctului de roua. De cele mai multe ori, acest obiect este foaia de sticla aflata la interior a geamului termopan. Sa fie oare inselate asteptarile proprietarului in ceea ce priveste geamul termopan? Nicidecum, insa geamul termopan nu poate face minuni! Ce-i de facut atunci? Exista doua directii de actiune. Una dintre ele, necostisitoare, este aceea de a reduce gradul de umiditate din incapere printr-o aerisire corespunzatoare. Se recomanda ca aerisirea sa se efectueze de cel putin doua-trei ori pe zi, cu precadere dimineata si seara. A doua directie de actiune este ca foaia de interior a geamului termopan sa aiba o temperatura cat mai apropiata de temperatura aerului din incapere. Acest lucru poate fi atins in doua moduri: realizarea tamplariei cu geam termopan cu emisivitate redusa (cu low-e, cu low-e si argon, etc.) sau, daca sub fereastra exista o sursa de caldura (calorifer), sa nu fie impiedicata ajungerea caldurii emisa de aceasta la geamul ferestrei (prin montarea de glafuri prea mari, etc.).

       Geamul termopan este format din doua foi de sticla asezate paralel si intre care se afla un gaz (de regula aer, dar se pot introduce si gaze precum argonul, kriptonul etc.). Acest ansamblu determina o izolare termica a foii din interior fata de foaia din exterior. Cu toate acestea, exista tendinta naturala ca diferenta de temperatura dintre cele doua foi de sticla sa fie cat mai mica (teoretic zero). Astfel, iarna, cand temperatura exterioara este mult mai scazuta decat cea din interior, foaia aflata la interior va avea o temperatura mai scazuta decat temperatura camerei; cu cat va fi mai mica temperatura exterioara fata de cea a camerei, cu atat mai scazuta va fi si temperatura foii de la interior. Din punct de vedere practic nu se poate elimina aceasta influenta, dar se poate reduce cat mai mult posibil. Astfel se poate alege ca cele doua foi de sticla sa aiba proprietati speciale si anume sa fie cat mai putin bune conducatoare de caldura. Acest tip de geam se numeste "cu emisivitate redusa", sau pe scurt "cu low-e". In cazul unui astfel de geam temperatura foii de la interior este putin influentata de temperatura foii de la exterior si deci de temperatura exterioara. Prin urmare, temperatura de la interior a geamului termopan este foarte apropiata de temperatura aerului din camera si astfel nu va fi sub temperatura punctului de roua decat pentru un grad foarte mare de umiditate. Ceea ce caracterizeaza din punct de vedere al transferului termic interior-exterior un geam termopan este coeficientul de transfer termic k. Cu cat acest coeficient este mai mic cu atat cele doua foi de sticla de la interior si respectiv de la exterior se influenteaza termic, reciproc, mai putin. Sa consideram, de exemplu, ca temperatura exteriora este de -15oC iar cea interioara este de 20oC. Pentru un geam cu k=5.8 (W/mpK) temperatura foii exteriore este -6.2oC iar temperatura foii interioare este de -5.4oC (se poate observa ca geamul "transmite" frigul in casa); pentru un k=0.7 (W/mpK) temperatura foii exteriore este -13.9oC in timp ce temperatura foii interioare este de +16.9oC. Iata ca in acest ultim caz exista o izolare termica foarte buna a interiorului fata de exterior. Valoarea coeficientului de transfer termic k este influentata si de gazul dintre cele doua foi de sticla. Astfel, in cazul in care intre foile de sticla ale geamului termopan se introduce un gaz inert (precum argonul sau kriptonul) valoarea coeficientului de transfer termic se reduce foarte mult ducand la performante superioare din punctul de vedere al izolarii termice intre interior si exterior.

       Avand in vedere cele de mai sus trebuie mentionat ca nu se poate elimina complet fenomenul de condens, insa se pot diminua sansele ca acesta sa se produca respectand cateva masuri cum ar fi:
  • aerisirea incaperilor cu ferestrele cu geam termopan de cel putin doua-trei ori pe zi, cu precadere dimineata si seara;
  • la comandarea tamplariei sa se solicite in mod expres ca geamul termopan sa fie de tip low-e sau low-e cu argon;
  • diminuarea, atunci cand este posibil, a surselor de vapori (plante ornamentale de interior, supraaglomerarea camerelor, animale de casa intr-un numar mare etc.). Atunci cand acest lucru nu este posibil se va avea in vedere aerisirea corespunzatoare a incaperilor;
  • la construirea instalatiei de incalzire a casei, atunci cand este posibil, sa se prevada montarea caloriferelor sub ferestre astfel incat caldura degajata sa incalzeasca si sa mentina la o temperatura cat mai apropiata de temperatura camerei sticla geamului; Glafurile de interior sa fie alese si montate astfel incat sa nu obtureze ajungerea caldurii de la calorifer la geamul termopan;
  • sa nu se utilizeze, pe cat posibil, draperii, jaluzele etc. care sa impiedice caldura din camera sa ajunga si sa incalzeasca sticla geamului termopan;
  • in cazul balcoanelor trebuie realizata o termoizolatie a peretilor exteriori, a podelei si a tavanului;
  • eliminarea egrasiei.
  • montarea grilelor de ventilatie permanenta.

Despre noi Parteneri ServiciiUtile Portofoliu tamplarieContact
Copyright (c) 2019 S.C. IZA SRL - All rights reserved.